Nu mai scriuuuu

Ți-am zis ce simt, mai tii minte cum vorbeam amândoi in dodii? Mă simțeam excelent știind că e cineva pe placul meu in lumea asta. M-ai avertizat, te-am crezut intr-un fel... Am zis să închei discuția și iar m-ai băgat în seamă arătându-mi tot ce voiam să văd. Și azi? Ai venit, ți-am văzut chipul. Chipul pe care l-am vrut alaturi de mine zilnic. Să-l văd mereu și să mă facă fericit. Nu te-am mai văzut atâta timp și am zâmbit larg și adevărat când te-am privit. În ciuda faptului că am inceput sa te ador mai mult, in ciuda faptului că m-ai avertizat. Cum m-am atașat de tine, cum mi-ai scormonit ceva in suflet, cum m-ai deranjat, prin comportamentul și vorbele tale, ți-am simțit răutățile ce nu vrei sa le ai. Tu, ființă adorată! Te rog, fii cum îmi închipuiesc că ești. Fii acea fata ce mi-am dorit-o. Fii îngerul meu! Fa-ma sa ma simt măgulit! La multi ani! Ființă dulce!

          Sunt rac, nativul sensibil și empatic. Acel gen de persoană care plânge la seriale și când cineva îl lovește  î n suflet.            Sunt genul care  î i place muzica ce îi transmite anumite stări și știe ce să asculte pentru a se regăsi în ea.                            Sunt cel care se uită la seriale și se suprapune peste personajele principale simtitnd trăirile și sentimentele lor.            Sunt cel care când citește o carte, își creează propria lume imaginară trăind în ea până ce termină cartea.            Sunt cel care își face și își pierde încrederea când simte el că e nevoie.            Sunt cel care se bazează foarte mult pe instinct și nu vede tot ca un întreg ci desparte în mici detalii și le calculează știind uneori când să acționeze și când nu.            Sunt cel care se preface că poartă pică deseori.            Sunt cel care plătește mereu cu aceeași monedă, făcându-te să te simți exact cum s-a simțit el când l-ai rănit.            Sunt genul de pe

Am văzut cum oameni mor, dar in loc să privesc, am încercat să croșetez. Tot m-a distras acel haos, dar încercam să îmi distrag atenția și am reușit, pentru un moment. Acel moment când a început sa imi placă tot ce vad. Când am văzut cum vin gloanțele spre mine si când încercam să mă feresc dar parcă, m-au străpuns mult mai multe. Am încercat să îmi induc starea de bine, am încercat sa ma vindec singur, din tot ceea ce am învățat pe parcursul vieții; nu am reușit, pentru că nu am mai avut asemenea răni vreodată. E totul nou, totul neexplorat. E O NOUĂ PROVOCARE! Sună atât de tentant! Iubesc experiențele noi. Exact așa cum ms iubesc si ele pe mine. Vin continuu si sunt din ce în ce mai multe si mai provocatoare. Le ador! Frumoaso, vin! :*

           Totul e aproape la fel. Și e trist gândindu-te că dacă vrei să vorbești cu cineva, întrebându-l "Ce faci?" îți răspunde "Bine, tu?". E trist când treci peste o despărțire și la oricine te-ai duce auzi "Nu-i nimic, mai sunt fete/băieți mulți.". E și mai trist când orice ai pățit auzi "Va fi bine!" chiar dacă e rău și chiar dacă nu va fi bine. Indiferenți sunt oamenii din ziua de azi și indiferenta îi omoară. Chiar dacă ei nu suportă să fie tratați cu indiferență ei folosesc indiferența în rutina zilnică.            Mulți vor să fie respectați, vor să nu fie bârfiți și se victimizează spunând că așa sunt oamenii, dar nimeni nu se uită la el spunând: "Am greșit!". Dacă nu respecți, nu ai de ce s ă  fii respectat!  Tot nu vrei să fii mințit dar la rândul tău, din două vorbe scoase pe gură, trei sunt minciuni (pentru necunoscători, este doar o vorbă).            Judecați foarte mult, prin faptele antecedente, prin comportament,

 Odată cu vârsta am început să simț cum îmi lipsesc lucruri. Toate se duc, ușor. Îmi lipsește gândul că am școală și că mai am mult timp până voi trăi pe pielea mea. Îmi lipsesc vremurile când stăteam până seara târziu uitându-mă la seriale și nep ă s â ndu-mi de altceva. Îmi lipsesc zilele pierdute stând de la ora 14 până seara la ora 23 la calculator jucându-mă jocuri. Îmi lipsesc zilele în care ieșeam afară și jucam fotball, de-a v-ați ascunselea sau hoții și bardistii cu orele. Îmi lipsesc vechii mei prieteni și vechile gândiri. Îmi lipsesc clasele primare, unde rădeam cu colegii și ne puneam întrebări infantile. Îmi lipsesc încercările mele de a înainta în viață și în gândire. Îmi lipsesc prietenii cu care mă înțelegeam de minune. Îmi lipsesc mângâierile sufletești în relațiile pe care le-am avut până acum. Îmi lipsește gândul că iubesc pe cineva. Îmi lipsesc ideile geniale pe care le puteam aplica doar la o anumită vârstă. Îmi lipsesc discuțiile foarte lungi cu argumente și contr

Dacă tu cădeai în iad, eram gata să sar după tine. Dacă tu sufereai, eram cu tine. Dacă tu mă certai, te înțelegeam. Dacă tu nu mă voiai, eu chiar te voiam. Dacă tu mă ajutai, te puteam ajuta si eu pe tine. Dacă tu știai să te comporți, știam și eu. Dacă nu ascultai alte persoane si erai originală, acum nu te uram, nu te disprețuiam. Dacă gândeai cu adevărat cel mai corect, nu ne certam. Dacă nu făceai greșeli, nu eram nevoit să-ți iau apărarea în fața tuturor. Dacă mă lăsai să te fac fericită, acum erai. Dacă voiai să fii prințesa, eu te făceam regină. Stiu, stiu c ă  pot face asta, dar s ă  am si cu cine. Posibil să ți se pară infantil, tot ce fac  ț i se pare infantil, dar, nu e. Nici nu-ți poți da seama cum mă simt, nu-ți poți imagina, e diferit. Când ajungi în rai, frumos înger, sper sa vezi cum am fost si ce am făcut. Draga mea, ești fabuloasa. O sear ă  buna îți doresc, noapte bun ă  si fie ca în ziua care urmează să fii cea mai bucuroasă fat ă  de pe pământ. Sper să-l găsești p

     Copii! Am inceput sa urasc mentalitatile de copil frustrat si cu bani in buzunar. Nici nu incep sa te cunoasca si deodata vin la tine cu doua vorbe crezand ca ai 15 ani si te pot manipula cum vor ei. Mai, sa stiti si voi, cunoaste mai intai omul inainte de al manipula. Studiaza-l, vezi cum gandeste daca te crezi atat de inteligent. Mintit intr-una, crezand ca va merge la fel ca si cu ceilalti prieteni cu care va jucati in parculet de-a mama si de-a tata. Nu intelegeti ca nu se poate fara voi, desteptati-va! Nu va mai jucati de-a adultii! Terminati odata cu ifosele si cu problemele imaginare. Unele vi le creati singuri doar din prostie. Mai ascultati un om mai mare, un veteran trecut prin viata, un batran.      Sunt unii copii atat de mari lideri incat ii influenteaza pe ceilalti. Vede ca nu le merge cu tine incep a te ponegri. Incet, incet, devii un mare subiect si ii vezi pe toti cum te privesc cu coada ochiului peste tot pe unde te vad. Unii au o minte atat de creata si de ing

       Vara asta? A fost cea mai frumoasă vară pe care am avut-o vreodată, fiind și ultima vară pe care o s-o petrec. Zeci de experiențe noi, zeci de oameni, bucurii... Vreau să mulțumesc tuturor celor care m-au făcut vară asta să zâmbesc, celor care m-au suportat. Mulțumesc tuturor fetelor cu care am fost, amicilor noi cât și celor vechi. Am realizat vara asta multe lucruri; unul dintre ele e acel că sunt destul de sărac pentru generația asta. M-a cuprins o ambiție care mă va ajuta să ies din toate beciurile vieții. Mulțumesc vieții că m-a călăuzit pe un drum bun și că mi-a arătat cine trebuie să fie lângă mine și cine nu. Și pentru prima oară în viață, cred că mă consider fericit!         Suflet mic , îmi pare rău că a trebuit să pleci așa din viața mea. Sunlight! Abia aștept ziua în care ne vom vedea. Timpule , mă bucur că am rămas prieteni. Moon ?? Sper că norii gri de pe cer să nu plece niciodată, nu vreau să te mai revăd. Dragă mea ? Îmi pare rău că te-am cunoscut, dar și bine,

Cred că luna plina m-a ajutat sa îmi dau seama de niste lucruri. Suflet mic, mulțumesc că îmi ești alături, ca eu contez pentru tine si ca iti place cum pot sa fiu. Am rămas mut si atent in fata unei iluzii încât am uitat iar ce cred eu de fapt. Am uitat cum oamenii etichetează greșit și cum unii, ii aduna pe toți și spun că sunt exact la fel. Daca tot se spune asa, să fiu altfel pentru mine, pentru cine contează și "cum sunt toți" să fiu pentru restul. Sa fiu in acea adunătură de băieți și sa încerc să fiu cel mai bun dintre ei. Sa ma rezum doar la mine si la ce nu contează. Sa nu am nevoie de nimeni să știe ce fac, unde sunt si sa stie ce se ascunde în sufletul meu. Suflet mic, presupun că am greșit în tot ce ți-am spus până acum. Nu trebuia sa îți arăt nimic din ce ți-am arătat, nu trebuia să îți fac o potecă doar cu gândul că sa poți ajunge la sufletul meu. Uneori îmi imaginez că sufletul meu e ca un regat, eu sunt regele si pot da pe oricine afara fortandu-mi doar corzil

Vai, de ce nu pot dormi la ora asta târzie. Te cunosc abia de o zi si simt ca totuși te cunosc de o viață. Cum ți-am zis imediat după ce ți-ai arătat caracterul luminos, ca te strecori ușor, ușor prin capcanele din drum spre sufletul meu și ajungi acolo foarte repede. Nu înțeleg ce mi-ai putut face. Nu înțeleg ce va fi... Daca nu voi fi eu sigur,  va fi ceva, dar dacă voi fi eu, cum am fost si pana acum, ceva scârțâie. Simt cum deranjez, simt cum nu îți place ce muzica ascult si cum îmi creez imaginea prin cuvinte apăsătoare. Simt cum mă crezi un ciudat nebun. Nu vreau sa fie totul rău. Vreau sa fie potrivit si completat, luminat si fericit, frumos si colorat, vreau sa fim noi înșine! Nimic fals! Vreau adevărul, măcar acum... Somn ușor! Sunlight ...

Dupa ce am invatat sa ma descurc mult mai mult singur am inceput sa alung niste persoane din viata mea. Fie bune fie rele nu imi pasa. Le alungam, voiam sa vad cum e fara, rezultatul nu-l pot spune aici. Mereu, cand vreau ca o persoana sa plece, o dezamagesc, spun exact ce nu imi trece prin cap, fie adevarat sau nu, nu imi pasa, sa plece si sa nu se uite in urma. De ce sa o dezamagesc inainte? Pentru ca nu vreau sa primesc intrebari. Sa ajuga la modul: "Mi-ai facut asta? Nu mai vorbesc cu tine!", e mult prea simplu. Nu imi pasa ce a facut in trecut pentru mine, daca a calcat stramb, daca m-a suparat, daca stiu ca imi face rau sau in rare cazuri fara motiv; pa, pa! Si ce daca o sa ma urasca? Nu imi pasa! Poate ma voi intoarce, o pot face, in alte cazuri, cand am chef. Daca aceasta persoana nu are chef sa vorbeasca, okay, asa ramane. Fie ca imi place fie ca nu (nu spun), sunt cel mai multumit de rezultat si de ce va urma! Am invatat sa nu renunt si sa incerc sa fiu cel mai bun,

          Timpule , initial am vrut sa iti scriu o scrisoare, dar la cat ne vedem noi, mai bine nu. Vreau sa iti multumesc pentru tot. Ai avut dreptate, nu prea am incredere in oameni, de ce? Uite din cauza asta... Daca am dubii, eu stau si astept pana voi fi ranit, si tin in continuare sau poate mai mult la acea persoana. Nu, mai bine nu. Nu vreau sa fiu ranit si sa reasamblez puzzel-ul sufletului meu. E greu si de fiecare data se sparge altfel. Draga mea, esti o fata inteligenta, frumoasa (chiar foarte frumoasa), simpatica si asta inseamna ca esti o minunatie de om. Imi pare rau pentru tot, sincer. Valorifica-ti calitatile si evoluaza-le, crede-ma, ai destule. Iti multumesc pentru ca esti singura fata care atat de rapid mi-a aratat sufletul ei si cu bune si cu rele, multumesc ca ai avut incredere in mine si iti promit ca de la mine nu va pleca nimic. Iti multumesc pentru ca m-ai facut sa ma indragostesc de tine orbeste. Nu stiu ce semnifica, doar ca simteam nevoia sa scriu asta. Eu,

De la atatea cicatrici, preferabil e sa nu ma indrept spre neant. Sa raman in abis; unde e intuneric, racoros, liniste si pustiu. Acolo e locul unde nimic nu imi poate face rau, locul care nu ar exista fara mine, locul unde ma simt important... Asta e locul unde m-am regasit. Si as renunta la acest loc al meu indragit pentru cineva. Este o persoana caruia imi place sa ii spun " Timpul ". De ce timp? Pentru ca m-am indragostit de ea (da, e o ea) foarte rapid. Pentru ca mi-a aratat sufletul fara sa o intreb, pentru ca a avut incredere in mine de la inceput si pentru ca totul s-a intamplat foarte repede. Pentru ca astept sa vad ce se va intampla, timpul o poate decide, si unitatea de masura cat si persoana...  Hei, tu, Timpule ! Nu iti mai bate joc de mine! Nu mai amana! Spune-mi totul, acum, sau niciodata. Ori imi intinzi mana, ori pleci si ma lasi unde sunt. Daca stii ca nu-mi poti face fata, pleaca... Daca ma iubesti, te rog sa ramai, am nevoie de tine,

Marea greseala a oamenilor e ca nu se pot detasa de persoanele care le-au schimbat ceva in viata, care i-au facut sa simta ceva ce nu au mai simtit, care i-au facut sa invete. Uite, eu am reusit, si ador locul in care sunt. Multi dintre ei fac greseli pe care le vor regreta la batranete, si eu sunt unul dintre acei oameni. Suntem pasionati de autodistrugere. Stiu doar ca acum cateva saptamani, am avut un vis, ca si cum as fi fost fericit, iubit, ca eu aveam ce imi doream. Si presimt, ca devine realitate. Cred ca il pot simti, se apropie, usor. Cand mi-a spus o persoana ca e pe cale sa cedeze acestei vieti, i-am spus ceva: "Gandeste-te doar ca tu, ai luptat pentru a avea o viata pe acest pamant. Pentru ca acolo de unde vii, sa traiesti o viata pe pamant inseamna ca esti foarte puternic. Tu ai dobandit aceasta viata si ai avut incredere in tine ca esti puternic si ca vei putea sa o traiesti. Cand ai intrat in viata/ai venit pe pamant, memoria ti-a fost stearsa

Si de multi ani inca nu mi-am invatat lectia, sa nu mai fac cunostiinta intre persoane... Mereu apare acea dezamagire care provoaca haos in corpul si mintea mea si tot eu ies rau deseori. Se duc, totul ia forma unor pasari calatoare, oamenii pleaca, vin altii, mai rai, mai buni. Dar am obosit, vreau o pauza, vreau sa dispara oamenii care imi fac rau, vreau sa vina lume buna. Ce? Lumea e buna? Nu ai sa vezi deseori cand un om spune ca e bun chiar sa fie. E o vorba folosita cel mai des de serpi si demoni. Acele fiinte care se plimba prin lume linistite, se dau lovite cand ele de fapt, sunt bine, dar se incarca cu energia ta, si tu ramai epuizat si fara vlaga. Lumea se sfarseste, si nimeni nu mai poate opri asta, s-a dus, si nu se va mai intoarce nimic. Autodistrugerea e la putere acum la fel si oamenii disperati dupa putere ne distrug. Adevaratele sperante ale acestei lumi, sunt singure si in tacere, nimeni nu le asculta si sunt banuite de boli psihice, dar oare asa sa fie? Nu as vrea sa

Recent, am vazut un inger, l-am atins, l-am sarutat, si cand a plecat, a lasat ceva mort in mine. Ceva ce renaste greu. Astazi, mi-am luat doua narcise... Doua pentru funeraliile sufletului meu si narcise pentru ca sufletului meu drag ii plac narcisele. Muzica clasica e pentru ca sufletul sa se odihneasca linistit, e singurul care poate reinvia. Stai, ceva se intampla! Simt ca mai are o ultima suflare, si pe acea o tanguie... Oh.... unde esti tu leac deosebit?

Tot felul de sunete ma enerveaza, bataile inimii mele sunt sufocante, vantul care adie afara ma face doar sa urasc tot ce se intampla. Ura predomina in mine in acest moment si tot ce pot face e sa suport, sa astept sa adorm si sa ma trezesc incepand alta zi posibil similara si plictisitoare. Gandurile apasatoare ce ma fac sa cutremur in neliniste si rabdarea pe care ar trebui sa mi-o creez asteptand sa treaca timpul pentru rezolvarea unor obstacole ma fac tulburat. Cert e ca sunt anumite amanunte ce numai timpul le poate face trecatoare. Trebuia sa imi ascult urmasii si sa ii pot intelege, trebuia sa ii analizez, am ajuns unde nu voiau ei sa ajunga, au fost mai destepti. Sunt mandru de curajul pe care l-am avut experimentand un teren. Un teren care din zvonuri s-a auzit ca e sufocant si greu de traversat. Am acumulat experienta pentru urmatoarea aventura "in vultoarea vetii" in care o sa am sigur ceva de invatat. Oare cum va fi cand voi sti cum sa procedez si sa aleg tot ce t

E noapte, stau si ma uit pe cer. Mă uit la tine, ești printre stele. Ești atât de minunată încât toate ființele, fenomenele și lucrurile frumoase sunt invidioase pe tine. Nu stiu ce cauți acolo, de ce nu ești lângă mine. Măcar sunt fericit că te pot vedea... Dar, NU! Se vor apropia norii, ce fac? Fericirea asta va dispărea în curând, eu nu te voi mai putea vedea din cauza acelor fenomene ale naturii. Ceva sta in calea fericirii mele și nu i-aș putea permite să facă așa ceva! Unde e mama natură?! Vreau sa vorbesc cu ea! Vreau sa îmi explice de ce face asta?! Vreau, vreau, vreau să o văd pe ea.... Dar, minunata Lună, lumina lunii încă se mai vede printre nori. Ce rămâne, e doar prezenta ei încețoșată. Mă uit la ea, dar nu o pot vedea clar, și mi-e frica, poate as putea sa o rănesc. Mai bine nu mă mai uit la ea. Ma intorc pe o parte; adorm cu tristețea și răutatea în sinea mea... Vreau sa le vad! Vreau sa le vorbesc!

          Și zici ca totul rămâne în urmă și nu mai ai nimic? Nu, tot ce mai ai, ești tu, poți pleca de la zero dacă te ai pe tine. Exact ca un mugure inflorind. Când te respecți, te înțelegi și ai încredere în tine, poți să faci orice. Gândirea pozitivă este cea mai buna. O să bați orice, treci peste orice și oamenii falși dispar fara sa observi lipsa lor. One love!

          Aduceti-mi un faras si un superglue! Ajutati-ma sa adun si sa lipesc bucatile mele de suflet de pe jos. Nu vreau sa le las acolo iar...

          Si parca vad, iar nopti nedormite, iar aceasi monotornie, de ce nu e vara? Macar sa nu imi afecteze scoala... Nu pot ajuta pe cineva ce nu vrea sa fie ajutat, nu inteleg de ce nu ar vrea cineva sa fie ajutat. Suntem doua jumatati, care formeaza un intreg, dar, intre noi, a poposit ceva rau, doarme, sper sa il deranjez odata si sa plece. Oare pana unde ajunge tot? De ce sa imi fac timp pentru cineva care imi iroseste jumatate din timpul pe care il fac pentru el/ea. In timpul ala pot dezvolta ceva in mine. De ce de 4 zile tot simt acelasi lucru, in fiecare zi, dupa-amiaza, noapte, cand dorm am cosmaruri. De ce simt ca ma sting usor, usor pe dinauntru iar? Of, ranile sufletesti, iar apar, apar rani peste vechile cicatrici. Si iar vin norii, of, e vara in sufletul meu, cu ploi torentiale. Unde e celalalt suflet de care m-am indragostit? Unde e iubita mea? :(

          Sentimentul pur de fericire care imi trece prin vene il simt chiar acum. Simt cum acel sentiment placut a reinviat in mine si simt cum se reconstruieste ceva nou. Simt ca nimic nu mai conteaza decat ea si vad un nou inceput, cu noi amintiri, cu noi probleme, dar acum nu mai e unul sa treaca peste ele, sunt doi. O indragesc mult, si vad ca sentimentul e reciproc, in ochi si in gesturi, in felul cum se comporta si in modul cum imi vorbeste. O ador prin simplul fapt ca e langa mine si ca mereu vorbeste cu mine, si mereu e matura cand trebuie si copilaroasa cand trebuie. O indragesc pentru ca nu se supara pe mine si vrea sa scoata din mine tot ce e mai bun, si cand un om face asta pentru tine, el chiar tine la tine cu adevarat. O ador atat de mult incat as vrea sa stau non-stop cu ea. Sa ne depanam amintiri si sa cunoastem acele lucruri pierdute de acum mult timp in suflet. Te indragesc si te ador fata mea draga :3 esti raza mea de soare si fericirea care imi strabate tot corpul.

Buna , dragul meu . M-am bucurat de scrisoarea ta simpatica. Iar acum e randul meu sa-ti aduc zambetul pe buze. Ma simt intr-adevar magulita ca un om asa de minunat  ma priveste in felul acesta . Adi, nu intentionez sa-ti scriu o scrisoare cliseica, ci una sincera .  Stii ce-am observat prima oara la tine? Sufletul tau sensibil si cald, care urmarea sa incorporeze in aura sa protectiva toate problemele oamenilor dragi , doar sa nu-i mai vada tristi. De altfel, din prima noastra conversatie te-ai dovedit a fi un om deschis , cu principii sanatoase si foarte direct. Ti-am admirat fiecare calitate, fara sa ignor minusurile.Ajungand astfel sa ma atasez de tine, de sufletul tau .  Esti un om atat de optimist  care stie sa faca un om sa se simta in largul sau . Trebuie sa-ti spun ca te apreciez in totalitate,de la ochii tai profunzi la mintea ta agera. Dragul meu , esti o poezie pe care o caut de mult. Scris de fata lui draga.

"Cad flori ale sufletului indrăgostit, Pe al tau piept tânăr și răvășit, Intr-un dans macabru și liniștit , Al copacului amuțit. Tace el, tăcem și noi , Privindu-ne sfioși amândoi , Acum nu e vreme de război, In acest dans copilăresc și vioi ." Scrisa de fata mea draga <3

          Draga fata, esti prea geniala sa te descriu in cuvinte, dar uite ca incerc. Te ador prin simplul fapt ca ai intrat in viata mea si mi-ai redeschis noi cai, cai care duc spre fericire. Iti multumesc pentru asta. Imi place la nebunie sa stau cu tine si din cate ai vazut cand o fac, nu prea ma pot opri din zambit. Chiar sunt fericit ca existi. Ma atingi direct pe inima cu prezenta ta. Ador sa te privesc in ochi, acei ochi <3!! Asa de frumosi, limpezi si sinceri. Cand ii privesc ma pierd pur si simplu, ma gandesc doar cat de mult as vrea sa ii pot privi non-stop. Si atunci cand ma atingi,atat de tandru incat sufletul meu simt ca pleaca departe, in cer, dincolo de nori.           Cand ma imbratisezi simt ca ma eliberez de toata energia negativa adunata de atatia ani de tristete. Ador cand imi faci complimente, pentru ca nimeni nu a facut-o. Nimeni nu s-a uitat la calitatile mele cum te uiti tu. Imi place cand imi spui ca apreciezi. Nu stiu daca ai descoperit vreun defect la mi

          Inca imi inspectez acel gol care se afla in mine. Nu inteleg ce ascunde sau ce prezinta. Doar inteleg cu ce vreau sa fie umplut. Inteleg ca trebuie sa muncesc pentru a umple acel gol. Si inteleg ca doar o persoana ma poate ajuta. Inca imi bat amintirile in usa mintii, si inca cred ca o sa fie bine. Dar cand va fi? Am inteles ca aceste amintiri nu pot fi inlocuite. Doar uitate. Si mereu imi pot aminti de ele. Si atunci cand imi amintesc. Pun privirea in pamant. Imi etalez un zambet fals si astept sa treaca.Mereu cand se intampla asta, golul se mareste. Acea groapa se adanceste, si vad ca nu da de nici un izvor de fericire. Vad cum totul moare incet, incet. Si devin Nueu. Observ cum strada pe care merg nu are sfarsit. Si e o strada intunecata, cu arbori saraci ale caror frunzele li se ofilesc mereu si cand cand trec pe langa ele. Ma urmareste un nor cu fulgere si tunete mereu. Numai pe mine.Si cu tot cu asta inca incerc sa imi ascund defectele si sa imi arat calitatile. Ceea ce

Prietenii sunt exact ca norii, cateodata vin cei albi si pufosi, ei pleaca, vin cei negri si ploiosi. Dar si cand vezi ca ploua chiar daca sunt norii aia draguti... atunci, e de rau. Si mi-a fost frica sa nu imi pierd prietenii, dar, pana la urma, ciclul vietii. E normal, cum vin asa pleaca. Si tot ce se intampla e o mare harababura. Nu stii incotro te indrepti, nu stii ce faci, nu stii ce va urma. Stii doar ca trebuie sa traiesti. Si inca simt nevoia sa ma izolez un timp. Sa treaca toate, sa scap de toate, sa vad cine ma cauta si cine imi ramane aproape. Sa fiu sigur ca nu sunt inconjurat de lepre. Si in tot, apare singuratatea, care te face sa te simti mai singur decat esti. Care te face sa te intrebi unde esti, unde te poate gasi. Pentru ca te-ai pierdut si pe tine in acea multime. "Stau pe canapea si mananc detergent, asta-i mesajul *blogului* pe care il prestez, lucrez sinistru la ceva nedefinibil sunt ceva total ambiguu ca un dictionar de vise". Oricum, cat de singur vr

          Cat de bine sa te simti ca dupa sa ti se sparga toate farfuriile de cap? Cand am asteptat sa ajung si eu acasa, mort de oboseala, voiam sa mananc ceva si sa dorm, dar au inceput toate deodata. Acel moment cand te tii de cineva sa te ajute cu ceva anume, si intrebi de vreo 4 ori si iti promite ca o va face. Si se trezeste in ultimul moment sa spuna ca nu ai facut nimic si ca esti o rusine? Prea urat, stiu. Au inceput si nervii, nu stiam cum sa ma calmez. "Cum sa ne tragem de sireturi cand io-s mai mult printre sireti, iar tu mai mult printre tuberculi!"... Ii multumesc Lunii ca a fost alaturi de mine mereu. (Luna = o persoana). Si fara Luna, noaptea ar fi mult prea intunecata pentru mine. Si cand totul se darama incet, incet, nu stiam cum sa ma calmez, nu stiam ce sa fac, sa renunt la tot, sau sa ma zbat ca organizatia de tineret din care fac parte sa triumfe si sa vada lumea ca existam. Sper sa reusim.... aflu daca nu s-a terminat tot dupa ora 16:00. Sper ca toata l

           Si ghici cum ma simt cand vad ca norii negri cu fulgere si tunete au plecat. Se vede o lumina puternic orbitoare, alba, si simt cum calc pe curcubeu. Simti ca episoadele triste din viata mea s-au terminat si iar apare fericirea de lunga durata. Stiam ca asa se va intampla. Mereu dupa ploaie vine curcubeu. Si cum am reusit? Am avut incredere in mine! Am stiut ca pot fi fericit si uite ca mi-a venit momentul.culminant. Un nou inceput cu sfarsit nedefinit. A aparut raza de soare in viata mea si ii multumesc! Ii multumesc ca e singura care ma intelge si ca mi-a aratat ca pot sa iubesc iar. Mi-a aratat ce inseamna sa renasti. Ne-am ajutat sa ne ridicam impreuna, si impreuna vom cadea cand o sa fie. Abia astept sa am amintiri, abia astept sa gresesc neintentionat, pentru ca iarta! Pentru ca dupa o cearta, impacarea e mai dulce :3 si totul devine mai stabil. Abia astept sa tipam la luna, sa numaram stele, sa alergam in ploaie si sa ne bucuram de mama natura! Sunt fericit ca am gas

          Vreau neaparat sa inlocuiesc toata amintirile care ma macina de-a lungul timpului. Vreau ca toata lumea sa fie corecta. Vreau sa urlu la luna cat pot eu de tare si de e posibil sa fie si cine vreau eu cu mine. Vreau ca toate certurile sa se termine sa traim cu totii in pace. Vreau ca cei cu comportament de "taran" sa plece departe din viata mea si vreau sa am prieteni de incredere. Vreau sa ajung cineva si stiu ca numai prin munca pot face asta. Vreau ca multa lume sa aiba incredere in mine, pentru ca prin incredere poti sti ca o persoana e OM. Vreau ca acest blog sa existe in continuare, si vreau ca nimeni sa nu ma mai demoralizeze. Vreau ca toti cei care ma lauda, sa ma laude sincer. Vreau ca eu sa duc o viata buna, vreau sa fiu pasnic si nu vreau raul decat celor ce dau numai rau. Vreau ca oamenii sa se iubeasca intre ei, pentru ca numai prin iubire vom fi cu totii o familie. Vreau ca toti sa viseze cat mai mult, pentru ca prin vise ajungi ceea ce vrei. Vreau ca

          Va imaginati o lume in plin razboi? Unde bombele si urletele s-ar auzi tocmai de pe luna? Unde viitorul se zbate pentru celalalt viitor? Unde lumea e plina de ura, regrete si minciuni? Fiecare s-ar bate pentru el nu pentru altii.  Si asa nimeni nu va castiga daca nu esti la modul "Toti pentru unul, si unul pentru toti.". Sa te uiti prin jur si sa vezi oameni suferind pentru ca nu sunt langa familiile lor. Sa vezi mult sange care curge printre degetele altor oameni disperati dupa putere. Sa vezi demoni cu chip de om plimbandu-se pe strada asteptand doar sa te loveasca profit sau non-profit. Si ca sa vezi? Cine lupta in acest razboi? Noi! Copiii pierduti care din cauza altora au ales raul in loc de bine. Au ales sa cedeze si sa isi spuna: "trebuie sa fiu ca el, rau, indiferent, mincinos, nepasator, el o duce bine". Si daca majoritatea am gandi asa am ajunge la razboi, unde prea multi delicventi se bat pentru nimic, pentru puterea pe care doar unii si-o dores

          Si cand te rogi la Dumnezeul tau sa dea timpul inapoi sa poti schimba ceva, nu te rogi la el, te rogi la Cronos, zeul timpului. Si pana la urma vezi ca te rogi degeaba si pierzi increderea in tine. Nimic nu e real, doar ce gandesti tu iti va aranja viata aproape in totalitate. Doar sa crezi in tine si sa te iubesti, atunci vei vedea ca poti fi si fericit. Vei vedea ca poti zambi si ca viata fara probleme ar fi foarte plictisitoare. Cateodata imi doresc sa dorm mai mult pentru ca in vise ma simt mai bine si mai in siguranta. Daca esti adolescent nu cred ca nu ai avut depresiile tale care te-ar duce la apogeu. Doar ai incredere in tine si incearca sa fii bine si tu vei birui. Cladeste-ti viitorul ca sa devii cineva. Alege-ti prietenii, grupul in care stii ca ai ceva de invatat, nu cel care te impinge spre vicii. E frumos sa ai prieteni, si stii ca sunt adevarati pentru ca ei sunt mereu langa tine. Cand ii indepartezi pentru ca "esti pe ciclu" ei tot langa tine stau. D

         Buna! Ce vreau sa-ti spun e ca imi placi! Si as mai vrea o relatie cu tine. Macar ca inainte, cu certuri rare si impacari dulci. Vreau ca tu sa fii langa mine. Sa mai incercam sa facem din doua caractere diferite unul magic si frumos. Vreau sa fii iar jumatatea mea chiar daca o bucata din fericirea mea si o bucata din mine e la tine inca. Nu am mai suferit asa dupa o persoana niciodata, si inteleg ca o fac pentru ca inca tin la tine si pentru ca te iubesc cum nu am iubit pe nimeni. Vreau sa fim din nou impreuna, fara sa ma minti cum o faceai, fara sa fii indiferenta si fara sa vorbesti cu alti baieti cand stii ca ai un iubit care te iubeste, fara sa ma enervezi doar pentru ca esti rasfatata. Erai rasfatata mea mica, si stiu ca urasti sa iti spun ca esti "mica". M-ai lasat sa te cunosc foarte bine, mai bine ca oricine, si nu inteleg de ce, pentru ca m-ai lasat prea repede si acum prietenii tai imi spun ca tie nu ti-a pasat deloc de mine dupa ce ne-am despartit. Nu imi

          Chiar nu ii pot uita chipul care a dat nastere sentimentelor mele de iubire. Sufletul meu e similar ca un cuib de pasare calatoare iarna. Gol. Si acest gol nu pot sa-l umplu cu nimic. Prefera doar iubire. Si nu oricare iubire, a ei. Si da, iar am visat-o. Iar a dat tarcoale in mintea mea si s-a furisat ca o vulpe la furat gaini. A intrat. Asa de bine ma simteam in vis cand o sarutam si cand o mangaiam, si stiam ca poate fi in siguranta langa mine. Acolo stia ca eu mi-as da si viata pentru ea, dar era total paralel cu realitatea. Si cu tot cu aceste vise, acel ceva divin care exista pe undeva nu mi-a aratat cum o pot aduce inapoi vazand cat de mult pot suferi pentru o persoana. Si atat de mult ma pot gandi la ea incat nu-mi pot da seama daca eu mai exist. Nu-mi pot da seama ce vreau pentru mine. Ma gandesc numai la cum fac sa o aduc inapoi la mine si sa pot fi si eu un intreg. Sa pot deveni si eu mai normal decat sunt. Sa pot fi fericit ca inainte... sa pot plange dar sa stiu